© 2005-2026 BISERICI.org
© 2005-2026 BISERICI.org
Timp stanga: 0.03s...
S-au împlinit 15 ani de la întronizarea Patriarhului Daniel: Repere[2022-09-30]de Sorin IoniţePreafericitul Părinte Daniel împlineşte vineri 15 ani de patriarhat. Este sărbătoarea oficială a Patriarhului României. Pentru Biserica noastră, au fost ani memorabili, ani de eforturi atât pentru adaptarea la ritmul alert al lumii, cât şi pentru conservarea valorilor Ei salvatoare. Toate, coordonate cu discernământ pastoral de actualul conducător al Bisericii Ortodoxe Române. Multe dintre eforturile Patriarhului nu sunt vizibile, rămân însă dovadă rezultatele lor. Centrul de Presă „Basilica” Într-o lume asaltată de informaţie, Patriarhul Daniel a văzut prezenţa Bisericii Ortodoxe în peisajul mediatic românesc ca o necesitate primară. La mai puţin de o lună de la întronizare, în data de 27 octombrie 2007, Preafericirea Sa înfiinţa Centrul de Presă Basilica, format din cinci componente: Radio Trinitas, Trinitas TV, publicaţiile Lumina, Agenţia de ştiri Basilica şi Biroul de presă şi relaţii publice. Înfiinţarea Agenţiei de Pelerinaje O altă noutate în Biserica Ortodoxă Română a venit ca răspuns la dorinţa credincioşilor de a nu face doar turism atunci când merg la locuri sfinte, ci pelerinaje, organizate de Biserică şi ghidate de slujitorii ei. Astfel, a apărut, tot în 2007, Agenţia de pelerinaje Basilica Travel. Canonizări Proclamarea canonizării primilor patru sfinţi a avut loc la mai puţin de un an de la întronizare, respectiv în mai 2008. Atanasie Todoran din Bichigiu, Vasile din Mocod, Grigore din Zagra si Vasile din Telciu au fost declaraţi public Sfinţi Martiri şi Mărturisitori Năsăudeni. Au mai fost canonizaţi alţi 30 de sfinţi, până în prezent. Cea mai recentă a fost canonizarea Sfintei Teofana Basarab. Alte canonizări vor avea loc în 2025 când Biserica Ortodoxă Română împlineşte 140 de ani de autocefalie şi 100 de ani de la obţinerea statutului de patriarhie. Sunt propuse mai ales persoane persecutate sau martirizate de regimul comunist. Reorganizarea şi reconsolidarea Palatului Patriarhiei Clădirea denumită astăzi Palatul Patriarhiei se află în proprietatea Patriarhiei Române din data de 6 decembrie 2010 şi de atunci a fost reorganizată ca Centru de conferinţe. Clădirea a fost construită de Statul Român, la începutul secolului 20, pe locul fostei săli a Adunării Deputaţilor de pe Dealul Mitropoliei. Acolo, în data de 24 ianuarie 1859, Adunarea electivă a Ţării Româneşti, prezidată de Mitropolitul Nifon, a votat Actul Unirii Munteniei cu Moldova prin alegerea lui Alexandru Ioan Cuza ca domnitor al Principatelor Române. Monumentul istoric a beneficiat de ample lucrări de consolidare şi restaurare, finanţate din fondurile Uniunii Europene, ale Guvernului României şi ale Patriarhiei Române, în perioada martie 2014 – decembrie 2015. Astăzi este deschis şi publicului larg pentru vizitare. Sfântul şi Marele Sinod Contribuţia Patriarhului Daniel la Sfântul şi Marele Sinod din Creta (2016) a fost recunoscută şi apreciată la nivelul întregii Ortodoxii. Sinodul nu a dat hotărâri dogmatice, ci recomandări practice cu caracter pastoral şi misionar, care pot fi amendate sau îmbunătăţite la nivelul unui alt Sinod al Bisericii Ortodoxe. Catedrala Naţională La 100 de ani de la Marea Unire din 1918, Părintele Patriarh Daniel a marcat îndeplinirea „mandatului primit de la înaintaşi” de a construi o Catedrală Naţională. Sfinţirea Catedralei a fost oficiată de Patriarhul Ecumenic Bartolomeu al Constantinopolului şi de Patriarhul Daniel în data de 25 noiembrie 2018. Opera socială Deşi Catedrala Naţională va rămâne o realizare de referinţă pentru Patriarhul Daniel, eforturi şi mai mari s-au făcut pentru oamenii aflaţi în dificultate. Mai mult decât dublul costurilor pentru catedrală a investit Biserica în ultimii 15 ani pentru acte social-filantropice. În colaborare cu autorităţile, au fost înfiinţate sute de instituţii şi derulate o mulţime de programe sociale pentru mii de români. Numai în 2021, suma investită de biserică în filantropie s-a ridicat la 44 de milioane de euro. Vizite ale conducătorilor de Biserici Autocefale Vizitele mai multor Întâistătători ortodocşi la Bucureşti în ultimii 15 ani arată bunele relaţii cu Bisericile surori dar şi autoritatea Preafericitului Părinte Patriarh Daniel în lumea ortodoxă. Notabile sunt cele două vizite ale Patriarhului Ecumenic Bartolomeu (2010 şi 2018), vizita Patriarhului Teodor al Alexandriei (2011), vizita Patriarhului Ioan al Antiohiei (2016), vizitele Patriarhului Teofil al Ierusalimului (2011 şi 2018), vizita Patriarhului Kirill al Moscovei (2017), împreună cu Arhiepiscopul Anastasie al Albaniei (2017) şi Mitropolitul Rastislav al Ţinuturilor Cehe şi Slovaciei. Între evenimentele istorice din cei 15 ani de patriarhat va rămâne şi vizita Papei Francisc în calitate de pelerin la Catedrala Naţională (31 mai 2019). La plecarea din România, Papa Francisc a ţinut să reamintească românilor prin intermediul presei: „Aveţi un mare patriarh”. Modificarea Statutului BOR Sub conducerea Patriarhului Daniel, Sfântul Sinod a adus în perioada 2011-2019 mai multe modificări la Statul pentru Organizarea şi Funcţionarea Bisericii Ortodoxe Române. Acestea au fost publicate în Monitorul Oficial în data de 10 februarie 2020. Vezi principalele modificări adoptate. Noi eparhii şi parohii în diaspora Migrarea masivă a românilor în Occidentul Europei, dar şi pe alte meridiane ale lumii a determinat Biserica Ortodoxă Română să-şi urmeze credincioşii. Sub conducerea Preafericitului Părinte Patriarh Daniel au fost înfiinţate în 2007 mai multe eparhii: Episcopia Australiei, Episcopia Spaniei şi Portugaliei, Episcopia Europei de Nord. Tot în ultimii ani, au fost fondate parohii româneşti în ţări mai îndepărtate, unde conaţionalii noştri au ajuns în număr mai mare: Japonia, Siria, Africa de Sud, Dubai. Alegerea de episcopi pentru scaunele vacante din Mitropolia Basarabiei Grija pentru românii din diaspora nu a însemnat neglijarea celor din jurul graniţelor. Un fapt istoric a fost alegerea, în 2018, a doi episcopi pentru scaunele episcopale vacante din Mitropolia Basarabiei: Episcopul Antonie de Bălţi şi Episcopul Veniamin al Basarabiei de Sud. Promovarea şi susţinerea familiei naturale O provocare notabilă în ultimii ani a fost pentru Biserică protejarea credincioşilor şi a valorilor lor de noile ideologii care ameninţă mai ales morala creştină. Patriarhul Daniel a îndemnat adesea la ocrotirea familiei naturale, a oferit în predicile sale sfaturi pentru părinţi copii şi tineri. Biserica a încurajat şi susţinut familiile aflate în dificultate prin diverse programe sociale şi educative. Referendumul pentru familie organizat în 2018 a oferit Bisericii noastre posibilitatea de a cunoaşte gradul de secularizare al societăţii româneşti de astăzi, precum şi principalele poziţionări din societate privind afirmarea şi apărarea valorilor morale bazate pe credinţa în Dumnezeu şi istoria bimilenară a poporului român. După invalidarea referendumului, Patriarhia a transmis că „un succes nedeplin ne cheamă la mai multă speranţă şi lucrare”. Biserica în Pandemie Biserica Ortodoxă Română s-a confruntat cu provocări noi în perioada pandemiei. Dar a răspuns „prezent” încă de la începutul crizei sanitare. În martie 2020, persoane venite din Italia erau deja plasate în carantină în spaţiile mănăstirilor. Au urmat valuri de colecte ale Bisericii pentru aparatură medicală, sprijin pentru cei izolaţi, dar şi rugăciune multă în comuniune la distanţă, prin intermediul tehnologiei. Izolarea, teama, negarea sau chiar revolta s-au transformat uşor-uşor în responsabilitate la nivel de comunităţi. Deşi s-au confruntat cu restricţii, boală şi moarte, creştinii au învăţat încă o dată că suferinţa ne face să înţelegem mai bine sensul profund al vieţii. Luptând cu efectele acestei epidemii, clericii au fost printre cei mai expuşi la infectarea cu noul virus. În frunte cu Arhiepiscopul Pimen, mai mulţi stareţi, duhovnici şi preoţi de mir s-au mutat în Biserica Triumfătoare. Anii omagiali şi comemorativi Începând cu 2008, Anul jubiliar al Sfintei Scripturi şi al Sfintei Liturghii, Patriarhia Română atribuie fiecărui an tematici creştine de omagiere şi comemorare. Sub egida acestor tematici au loc, în toate eparhiile, activităţi culturale şi educative, misionare, dar şi social-filantropice. Anul 2022 este Anul omagial al rugăciunii în viaţa Bisericii şi a creştinului şi Anul comemorativ al Sfinţilor isihaşti Simeon Noul Teolog, Grigorie Palama şi Paisie de la Neamţ. Vezi şi Biografia Patriarhului Daniel. Cum va fi celebrată sărbătoarea oficială a Patriarhului Ziua de 30 septembrie, data întronizării, este sărbătorea oficială a Preafericitului Părinte Patriarh Daniel. Cu acest prilej, vineri dimineaţă este oficiată Sfânta Liturghie în Catedrala Patriarhală, iar de la ora 11:00, slujba de Te Deum, ca mulţumire adusă lui Dumnezeu pentru binefacerile revărsate în viaţa Bisericii Ortodoxe Române şi a Preafericitului Părinte Patriarh Daniel în cei 15 ani de slujire patriarhală. În continuare, la ora 12.00, în sala Europa Christiana a Palatului Patriarhiei, se va desfăşura un moment festiv în timpul căruia vor fi prezentate mesajele din partea reprezentanţilor autorităţilor de Stat centrale şi locale, precum şi din partea altor instituţii publice. Accesul la acest eveniment se va face doar pe bază de invitaţie. Persoanele care doresc să transmită mesaje de felicitare se pot adresa Cabinetului patriarhal prin e-mail (cabinet.patriarhal@patriarhia.ro), fax (0040.21.406.71.62) sau prin expediere poştală (Str. Patriarhiei, nr. 2, RO-040161, sector 4, Bucureşti). Sursa: www.Basilica.ro Contor Accesări: 502, Ultimul acces: 2026-10-15 01:51:08
|
Timp total: 0.04s...
[]:1
